Amintiri de primavara....

Cred că cele mai aşteptate sărbători erau cele Pascale în care nu-ţi mai stătea capul de treabă,asta în primul rând că trebuia să-i dai o mână de ajutor bunicii la coptul cozonacilor,la făcut curăţenie şi la înroşitul oualelor …şi câte şi mai câte!.Ei bine,toate aceste lucruri făceau deliciul acestor sărbători…vedeai cum şi tu participi cu ceva la ceea ce se anunţa o mare sărbătoare.Toată lumea intra practic într-o forfotă continuă…

Îmi plăcea atât de mult atunci când trebuia să se frământe aluatul pentru cozonaci,asta şi pentru că bunica îmi dădea voie să amestec şi eu coca,îţi dădea o satisfacţie şi mai mare atunci când vedeai cozonacii gata copţi ieşiţi din cuptor ştiind că şi tu ai participat cu ceva.

Ei bine,dacă la cozonaci bunica era cea care stabilea regulile,la înroşitul oualelor regulile erau impuse de mine,pentru că îmi plăcea atât de mult să le vopsesc încât nu aş fi lăsat pe nimeni să facă asta în locul meu….să nu vă gândiţi că era o treabă chiar uşoară şi asta tocmai din pricina faptului că nu erau doar 10 ouă de vopsit ci în jur de 100.Tot timpul bunica îmi zicea că e bine să vopsim mai multe ouă pentru că exista şi obiceiul,în care, în ziua a III-a de Înviere oamenii împărţeau merinde şi celor apropiaţi.Bineînţeles că nu lipseam nici de aici,îmi plăcea să fiu acolo unde era şi buni,practic m-aş fi dus oriunde era ea,îmi plăcea să particip la toate treburile gospodăriei.

Odată cu Sărbătorile Pascale vedeai cum natura începe să se dezamorţească după iarna lungă şi grea,şi cum totul începe să prindă viaţă.Dacă ar fi să pun la socoteală şi mirosul zambilelor care parfumau şi înfrumuseţau curţile sătenilor totul devenea de vis.

Însă odată cu aceste sărbători oamenii trebuiau să se gândească şi la culturile care se aşteptau puse pe câmp….se dădea practic START la muncă.Dar pentru cei mai mulţi această muncă nu era chiar atât de istovitoare,mai ales când îşi vedeau culturile crescând,gândindu-se deja la culesul roadelor.Insă până atunci mai era cale lungă!