“Noi ne ducem; e rândul vostru să trăiţi. Cu buruienile astea uscate, noi am crescut şi ne-am făcut datoria; acu veniţi voi. Să fiţi sănătoşi!…Uite pământul ăsta: m-a făcut să asud; am muncit toată viaţa pentru el, de cele mai multe ori fără să mă răsplătească; m-am supărat şi l-am blestemat, — dar nu m-aş duce de pe el pentru nimic în lume. Nădăjduiesc că tot aşa o să faci şi tu şi că n-o să mai pleci. Aci suntem născuţi şi eu şi maică-ta şi părinţii noştri şi părinţii părinţilor noştri…”

08.08.2010



Va mai amintiti de plimbarile in caruta cu fan?

2 comentarii:

  1. Cand aveam 4-5 ani,cea mai mare provocare a vietii mele era sa ma catar doar cateva secude pe coada oricarei carute care trecea prin faca curtii bunicilor mei. Eram extaziat de reusite chiar cu riscul sa fiu certat de carutas sau chiar alungat cu biciul.
    Mai erau carutasi care erau intelegatori si ne lasau sa ne facem de cap, ba mai mult, ne luau in caruta la o plimbare pana la coltul ulitei.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu am cum sa le uit.Al meu bunic,chiar si acum la 82 de ani tot mai are 3 cai.

    RăspundețiȘtergere