“Noi ne ducem; e rândul vostru să trăiţi. Cu buruienile astea uscate, noi am crescut şi ne-am făcut datoria; acu veniţi voi. Să fiţi sănătoşi!…Uite pământul ăsta: m-a făcut să asud; am muncit toată viaţa pentru el, de cele mai multe ori fără să mă răsplătească; m-am supărat şi l-am blestemat, — dar nu m-aş duce de pe el pentru nimic în lume. Nădăjduiesc că tot aşa o să faci şi tu şi că n-o să mai pleci. Aci suntem născuţi şi eu şi maică-ta şi părinţii noştri şi părinţii părinţilor noştri…”

06.11.2010

Adrian Paunescu - "De la un cardiac,cordial"

"De-aicea, de pe patul de spital
Pe care mă găsesc de vreme lungă,
Consider că e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi să mai ajungă.
Mă monitorizează paznici minimi
Din maxima profesorului grijă,
În jurul obositei mele inimi
Să nu mă mai ajungă nicio schijă.
Aud o ambulanţă revenind
Cu cine ştie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se tratează cicatricea.

Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei
Spitalul de Urgenţă implorându-l.
Eu vă salut de-a dreptul cordial
De-a dreptul cardiac, precum se ştie,
Recunoscând că patul de spital
Nu-i o alarmă, ci o garanţie.
Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minima dreptate!",


Adrian Păunescu, 31 octombrie 2010.

Un comentariu:

  1. De pe patul de spital, Adrian Păunescu a scris, pe 31 octombrie 2010, poezia "De la un cardiac, cordial". Păunescu a fost de acord cu publicarea acesteia în presă şi i-a oferit-o doctorului Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului de Urgenţă Floreasca, pentru a fi transmisă în presă.
    ADRIAN PAUNESCU s-a stins din viaţă in dimineata zilei de 05.11.2010,la ora 07.15. Avea 67 de ani.

    Dumnezeu sa-l ierte !!!

    RăspundețiȘtergere