“Noi ne ducem; e rândul vostru să trăiţi. Cu buruienile astea uscate, noi am crescut şi ne-am făcut datoria; acu veniţi voi. Să fiţi sănătoşi!…Uite pământul ăsta: m-a făcut să asud; am muncit toată viaţa pentru el, de cele mai multe ori fără să mă răsplătească; m-am supărat şi l-am blestemat, — dar nu m-aş duce de pe el pentru nimic în lume. Nădăjduiesc că tot aşa o să faci şi tu şi că n-o să mai pleci. Aci suntem născuţi şi eu şi maică-ta şi părinţii noştri şi părinţii părinţilor noştri…”

28.06.2012

O întrebare de 1.000 de lire: De ce apa fierbinte îngheaţă mai repede decât apa rece?


De ce apa fierbinte îngheaţă mai repede decât apa rece? Oamenii de ştiinţă au decis să ofere un premiu de 1.000 de lire, aproximativ 1.250 de euro, pentru cel care va oferi un răspuns pertinent la această întrebare la care şi Aristotel a evitat să răspundă, scrie Daily Mail.
Fenomenul, cunoscut ca efectul Mpemba, este dilema a cărei rezolvare va fi recompensată cu suma de bani de către Societatea Regală de Chimie din Marea Britanie.
În 1968, studentul tanzanian Erasto Mpmemba le-a pus profesorilor de la Universitatea Dar es Salaam următoarea întrebarea: “Dacă luăm două recipiente cu acelaşi volum de apă, la 35 de grade, respectiv 100 de grade Celsius şi le punem în congelator, prima care îngheaţă este apa fierbinte. De ce?”. Profesorul universitar nu a putut să răspundă la această întrebare şi a numit fenomenul după numele studentului care i-a pus-o.
În zilele noastre Societatea Regală de Chimie a pus la bătaie premiul în bani pentru cel care va elabora o explicaţie pertinentă la această dilemă ştiinţifică. Răspunsurile pot fi trimise până pe data de 30 iulie, la adresa de AICI.
Sursa: www.gandul.info

Despre voluntariat, cu un donator de carte american


 John Korst, cel mai important donator de carte al Centrului de Limbi Străine al Bibliotecii Judeţene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea a petrecut câteva zile în urbea noastră, participând la un program destul de încărcat.
   Potrivit celor spuse de Anamaria Cătănoiu, coordonatorul acestui Centru, John Korst a vizitat noua locaţie a instituţiei unde, împreună cu Teodora Fîntînaru, directorul Bibliotecii Judeţene, a făcut turul tuturor secţiilor. A urmat o întâlnire cu membri seniori ai Clubului de conversaţie engleză al Bibliotecii, coordonaţi de voluntarul american de la Corpul Păcii Stephen Hallstrom. „A doua zi am fost în «excursie» biblioturistică la Bi-blioteca privată de weekend din Şerbeşti, Vidra, coordonată de Doina Stratton-Andrieş. Paradisul verde, cu flori, cu grădină, cu arbori, este un loc unic din Vrancea şi poate chiar şi din ţară cutez a crede. Doina a organizat în grădină, într-o casă veche, cu trei camere şi un antreu, singura Bi-bliotecă privată cu cărţi în toate limbile, inclusiv engleză, o parte rămase moştenire, altele donate, altele cumpărate. Pe lângă bi-bliotecă, care ocupă doar o cameră, Doina a înfiinţat şi un muzeu al satului, unde toţi sătenii, toţi prietenii sau cei care o vizitează au donat obiecte vechi, tradiţionale, acte de zestre, costume populare, unelte vechi. Cea de-a treia cameră e amenajată ca spaţiu memorial în amintirea unchiului Doinei, scriitorul Simion Ghinea, binecunoscut luptător antilegionar”, a povestit Anamaria Cătănoiu. Vizitatorul american a fost impresionat şi de masa de prânz, de la care nu au lipsit tradiţionalele plăcinte cu brânză, servite la umbra pomilor.
    În ultima zi a vizitei, John Korst şi Anamaria Cătănoiu s-au întâlnit cu elevii Colegiului Naţio-nal „Unirea” (CNU), cu care au discutat despre importanţa şi beneficiile voluntariatului, aşa cum este el apreciat în Statele Unite ale Americii.
   „Sub coordonarea profesorului de engleză Irina Bicescu, 30 de elevi de la CNU au tradus voluntar, în engleză, o parte din blogul Centrului de Limbi Străine. La întâlnire, care a avut loc în biblioteca Colegiului, au participat peste 40 de elevi, pe care am încercat să îi convingem, cu argumente şi exemple personale, cât este de important voluntariatul pentru profesie, personalitate, viitor. Discuţia a fost interactivă şi tinerii au dat şi ei exemple de proiecte la care au participat sau de organizaţii în care s-au implicat voluntar”, a detaliat Anamaria Cătănoiu.
    La plecare, lui John Korst i s-a înmânat, de către Teodora Fîntînaru, Diploma de excelenţă pentru susţinerea lecturii şi pentru actele de voluntariat, dar şi câteva suveniruri tradiţionale, care să îi amintească despre România.
Sursa: www.monitorulvn.ro 
              De Laura Breană 

17.06.2012

Ucigaşul preotului din Focşani a fost prins


Ucigaşul preotului din Focşani a fost prins în apartamentul său, potrivit preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan. Bărbatul, în vârstă de 30 de ani, se numeşte Puşcoiu Florin şi locuieşte în cartierul Sud din Focşani. În acest moment a fost reţinut la IPJ Vrancea.

Un preot a fost înjunghiat în piept, într-o biserică din centrul oraşului Focşani, de un bărbat, care i-a cerut să îi explice câteva citate din Biblie. Agresorul a fugit de la locul faptei.

http://www.gandul.info/news/ucigasul-preotului-din-focsani-a-fost-prins-9752186

03.06.2012


VIDEO FENOMENAL! Cea mai tare parcare LATERALA! Te descurci cu 15 cm? Vezi ce poate chinezul ASTA! pe www.sport.ro

Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt, ziua în care a luat fiinţă prima comunitate creştină



Ortodocşii sărbătoresc duminică, la 50 de zile după Paşti, Rusaliile, adică Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea, unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului şi ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu.
Duminica Cincizecimii, numită în popor şi Duminica Mare, este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor şi cu care se încheie descoperirea faţă de lume şi de creaţia lui Dumnezeu.
Sărbătoarea cade întotdeauna la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei praznicul Cincizecimii. Este, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.
Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului cunoscută către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul).
Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit "preaînţelepţi", fiind umpluţi de "lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti". Abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de "suflete" au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creştină.
Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.
În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.
De Rusalii, este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor (executat de cete de flăcăi), dans constând din săritul peste foc pentru a scăpa de iele - zâne rele.
Şi tot ca la Paşti, erau oprite îngenunchierea şi postirea în toate zilele Cincizecimii, erau interzise jocurile din circuri şi spectacolele păgâne. Casele se împodobeau cu flori şi ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei moştenit de la evrei.
În biserici, se aduc şi astăzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvintează şi se împart credincioşilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.
Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii.
În România, prin decizia Parlamentului, sunt două zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor şi luni, a doua zi de Rusalii.
Sursa : www.gandul.info